Publicité
Les langues disponibles
Les langues disponibles
Ø Electrod (mm)
1 . 6
2
2 . 5
3. 2
4
5
6
8
- De reţinut este faptul că pentru electrozi de acelaşi diametru se vor utiliza valori de
curent ridicate pentru suduri pe orizontală, în timp ce pentru suduri pe verticală sau
deasupra capului se vor utiliza valori de curent mai scăzute.
- Caracteristicile mecanice ale joncţiunii sudate sunt determinate pe lângă intensitatea
curentului ales şi de alţi parametri de sudare precum lungimea arcului, viteza şi
poziţia în timpul executării, diametrul şi calitatea electrozilor (pentru o conservare
corectă a electrozilor feriţi-i de sursele de umiditate prin intermediul ambalajelor sau
recipientelor corespunzătoare).
- Caracteristicile sudurii depind şi de valoarea ARC-FORCE (comportament dinamic)
a aparatului de sudură. Acest parametru este reglabil de la panou, sau este reglabil
prin comanda de la distanţă cu 2 potenţiometri.
- Reţineţi că valorile ridicate de ARC-FORCE oferă o mai bună penetrare şi permit
sudura în orice poziţie, tipic pentru electrozii bazici, pe când valorile joase de ARC-
FORCE permit un arc mai moale şi fără scântei, tipic pentru electrozii rutilici.
Aparatul de sudură este în plus dotat cu dispozitive HOT START şi ANTI STICK care
garantează porniri uşoare şi evitarea lipirii electrodului de piesă.
6.1.1 Procedeul
- Ţinând masca ÎN DREPTUL FEŢEI, frecaţi vârful electrodului de piesa de sudat
efectuând o mişcare asemănătoare aprinderii unui chibrit; aceasta este metoda cea
mai corectă pentru amorsarea arcului. Cu dispozitivul VRD activ, amorsarea arcului
se face punând în contact şi apoi îndepărtând rapid electrodul de piesa de sudat.
ATENŢIE: NU PICHETAŢI electrodul pe piesă; riscaţi deteriorarea învelişului,
făcând dificilă amorsarea arcului.
- Îndată după amorsarea arcului, încercaţi să păstraţi o distanţă faţă de piesă
echivalentă cu diametrul electrodului utilizat şi păstraţi această distanţă cât mai
constantă posibil în timpul efectuării sudurii; amintiţi-vă că înclinarea electrodului în
sensul avansării va trebui să fie de circa 20-30 de grade.
- La sfârşitul cordonului de sudură, duceţi capătul electrodului uşor înapoi faţă de
direcţia de avansare, deasupra craterului pentru efectuarea umplerii, apoi ridicaţi
rapid electrodul din baia de topitură pentru a obţine stingerea arcului (Aspecte ale
cordului de sudură - FIG. M).
6.2 SUDURA TIG
Sudura TIG este un procedeu de sudură care utilizează căldura produsă de arcul
electric ce este amorsat şi menţinut între un electrod ne-fuzibil (Tungsten) şi piesa de
sudat. Electrodul de Tungsten este susţinut de un pistolet adecvat pentru a transmite
curentul de sudură şi a proteja electrodul şi baia de sudură de oxidarea atmosferică
prin intermediul unui flux de gaz inert (în mod normal Argon: Ar 99.5%) care iese din
duza ceramică (FIG.G).
Pentru o sudură bună, este indispensabilă folosirea diametrului exact al electrodului
c u
c u
r e n t u l e x a
c t , a s e
v e
d e a t a b e l u l (TAB. 3).
În mod normal, ieşirea în afară a electrodului din duza ceramică este de 2-3 mm şi
poate atinge 8 mm pentru suduri în unghi.
Sudura are loc prin fuziunea marginilor cusăturii. Pentru straturi subţiri pregătite
corespunzător (până la circa 1 mm) nu este necesar material de aport (FIG. H).
Pentru straturi superioare sunt necesare vergele cu aceeaşi compoziţie ca cea
a materialului de bază şi cu un diametru corespunzător, cu pregătirea adecvată
a ma r g i n i l o r (FIG. I). Este bine, pentru un bun rezultat al sudurii, ca piesele să fie
curăţate cu grijă şi să nu aibă oxizi, uleiuri, unsori, solvenţi etc.
6.2.1 Amorsarea LIFT
Aprinderea arcului electric se face îndepărtând electrodul de tungstenn de piesa de
sudat. Această modalitate de amorsare provoacă mai puţine deranjamente electro-
iradiate şi reduce la minimum incluziunile de tungsten şi uzura electrodului.
6.2.2 Procedeul
- Sprijiniţi vârful electrodului pe piesă, apăsând uşor şi ridicaţi electrodul cu 2-3 mm,
cu câteva momente de întârziere, obţinând astfel amorsarea arcului. Aparatul de
sudură debitează iniţial un curent I
de sudură stabilit.
- Reglaţi curentul de sudură la valoarea dorită cu ajutorul butonului encoder (FIG. D
(8)); adaptaţi-l, eventual, în timpul sudurii la aportul termic necesar real.
- Verificaţi fluxul corespunzător al gazului din pistolet.
6.2.3 Sudura TIG DC
Sudura TIG DC este potrivită pentru toate oţelurile-carbon slab-aliate şi înalt-aliate şi
pentru metalele grele cupru, nichel, titaniu şi aliajele lor.
Pentru sudura în TIG DC cu electrod la polul (-) se foloseşte în general electrodul cu
2% de toriu (banda de culoare roşie) sau electrodul cu 2% de ceriu (banda de culoare
g r i ) .
Este necesară ascuţirea axială a electrodului de tungsten cu discul abraziv, a se vedea
FIG. L, având grijă ca vârful să fie perfect concentric pentru a evita devierile arcului.
Este important ca ascuţirea să se efectueze în sensul lungimii electrodului. Această
operaţie va trebui repetată periodic în funcţie de folosirea şi de uzura electrodului sau
atunci când acesta a fost contaminat în mod accidental, oxidat sau nu a fost folosit
c o
r e c t .
Î n t a b e l u l (TAB. 3) s u
n t p r e z e
n t a t e d a t e l e o r i e n t a t i v e
6.3 PROCESUL GOUGING
Procedeul de şanfrenare GOUGING se referă la un arc electric care se declanşează
între un electrod de carbon special, învelit cu un strat subţire de cupru şi alimentat
cu curent continuu şi piesa de crestat; arcul topeşte local metalul pe care un jet de
aer comprimat îl îndepărtează. Pentru şanfrenare sunt necesare un cleşte special
pentru electrod care este conectat la polul pozitiv al generatorului şi o supapă
care controlează aerul comprimat. Electrodul de carbon este fixat de cleşte cu o
proeminenţă de 70÷150 mm şi este menţinut la aprox. 45° faţă de piesa de tăiat. Acest
unghiu poate fi redus până la 20°. Adâncimea crestării depinde de acest unghi şi de
v i t e z a
d e a v a
n s a
r e a e l e c t r o d u l u i .
Marginile rămân acoperite de un strat de oxizi şi de carburi de eliminat prin polizarea
ulterioară.
Acest proces poate fi folosit şi pentru a tăia table, chiar dacă marginile obţinute sunt
Curentul de sudare (A)
M i n .
M a x .
2 5
5 0
4 0
8 0
60
1 1 0
8 0
1 60
1 2 0
2 00
1 5 0
2 8 0
2 00
35 0
34 0
4 2 0
, după câteva momente, va fi debitat curentul
L I F T
p e n t r u s u
d u r a T I G
puţin regulate.
Curentul de şanfrenare trebuie reglat în funcţie de diametrul electrodului utilizat. Cu
t i t l u i n d i c a
t i v , c u
r e n t u l u t i l i z a
Ø Electrod
(mm)
4
5
6. 4
8
1 0
6.4 SUDURA MIG-MAG
6.4.1 MODALITATE DE TRANSFER SHORT ARC (ARC SCURT)
Topirea sârmei şi detaşarea picăturii corespunzătoare are loc prin scurt-circuite
succesive de la vârful sârmei în baia de sudură (până la 200 de ori pe secundă).
Oţeluri carbon şi slab aliate
- D i a me t r u s â
r me f o l o s i t e :
- Interval curent de sudură:
- I n t e r v a
l t e n s i u n e d e a r c :
- G a z f o l o s i t :
Oţeluri inoxidabile
- D i a me t r u s â
r me f o l o s i t e :
- Interval curent de sudură:
- I n t e r v a
l t e n s i u n i d e a r c :
- G a z f o l o s i t :
Aluminiu şi aliaje
- D i a me t r u s â
r me f o l o s i t e :
- Interval curent de sudură:
- Interval tensiuni de sudură:
- G a z f o l o s i t :
De obicei tubul de contact trebuie să fie la nivel cu ajutajul sau puţin ieşit în afară la
sârmele mai subţiri şi tensiune de arc mai joasă; lungimea liberă a sârmei (stick-out)
va fi de obicei cuprinsă între 5 şi 12 mm.
Aplicaţie: sudură în orice poziţie, pe grosimi subţiri sau pentru prima trecere între
teşiri favorizată de aportul termic limitat şi baia bine controlabilă.
Observaţie: transferul SHORT ARC pentru sudura aluminiului şi a aliajelor trebuie să
fie făcut cu precauţie (mai ales cu sârme de diametru > 1 mm) deoarece poate apărea
r i s c u
l d e d e f e c t e d e t o p i r e .
6.4.2 MODALITATE DE TRANSFER SPRAY ARC (ARC CU PULVERIZARE)
Topirea sârmei are loc la curent şi tensiune mai ridicată faţă de procedeul „short arc",
iar vârful sârmei nu mai intră în contact cu baia de sudură; de la aceasta naşte un arc
prin care trec picăturile metalice provenite de la topirea continuă a sârmei electrod, în
absenţa scurt-circuitelor.
Oţeluri carbon şi slab aliate
- D i a me t r u s â
r me f o l o s i t e :
- Interval curent de sudură:
- I n t e r v a
l t e n s i u n e d e a r c :
- G a z f o l o s i t :
Oţeluri inoxidabile
- D i a me t r u s â
r me f o l o s i t e :
- Interval curent de sudură:
- Interval tensiune de sudură:
- G a z f o l o s i t :
Aluminiu şi aliaje
- D i a me t r u s â
r me f o l o s i t e :
- Interval curent de sudură:
- Interval tensiune de sudură:
- G a z f o l o s i t :
De obicei tubul de contact trebuie să fie în interiorul ajutajului cu 5-10 mm, cu atât mai
mult cu cât e mai ridicată tensiunea arcului; lungimea liberă a sârmei (stick-out) este
de obicei cuprinsă între 10 şi 12 mm.
Aplicaţie: sudură pe orizontală cu grosimi nu inferiori valorii de 3-4 mm (baie foarte
fluidă); viteza de executare şi procentul de depozitare sunt foarte ridicate (aport termic
r i d i c a
t ) .
6.4.3 Reglarea parametrilor de sudură MIG-MAG
6.4.3.1 Gazul de protecţie
Debitul gazului de protecţie trebuie să fie reglat în funcţie de intensitatea curentului de
sudură şi de diametrul duzei:
short arc: 8 -1 4 l / mi n ;
spray arc: 1 2 -2 0 l / mi n
6.4.3.2 Tensiunea de sudură şi viteza sârmei
Reglarea tensiunii de sudură este efectuată de operator prin rotirea butonului encoder
(FIG. D (8)), iar viteza sârmei este reglată direct pe partea frontală a dispozitivului de
antrenare. Nu se poate regla direct curentul de sudură; acesta se obţine ca rezultat al
reglărilor tensiunii şi vitezei sârmei. Acţionând asupra butonului (FIG. D (9)) s e
vizualiza curentul de ieşire pe display (10).
Tensiune de ieşire este legată de curentul de ieşire potrivit următoarei relaţii:
V
= ( 1 4 + 0. 05 I
) u n d e :
2
2
- V
= Tensiunea de ieşire în volţi.
2
- I
= Curent de ieşire în amperi.
2
Valorile orientative ale curentului cu sârmele cele mai folosite sunt ilustrate în Tabelul
(TAB. 4).
D C .
7. ÎNTREŢINERE
ATENŢIE! ÎNAINTE DE EFECTUAREA OPERAŢIILOR DE ÎNTREŢINERE,
ASIGURAŢI-VĂ CĂ APARATUL DE SUDURĂ ESTE OPRIT ŞI DECONECTAT DE
LA REŢEAUA DE ALIMENTARE.
7.1 ÎNTREŢINERE OBIŞNUITĂ:
OPERAŢIILE DE ÎNTREŢINERE OBIŞNUITĂ POT FI EFECTUATE DE CĂTRE
OPERATOR.
7.1.1 ÎNTREŢINEREA PISTOLETULUI DE SUDURĂ
- Evitaţi să sprijiniţi pistoletul de sudură şi cablul acestuia pe piese metalice calde;
acest lucru poate cauza fuziunea materialelor izolante şi scoaterea din funcţiune a
b o b i n e i .
- 7 6 -
b i l p e n t r u d i f e r i t e l e d i a me t r e a l e e l e c t r o d u l u i s u
Curent de sudură (A)
P r e s i u n e a e r
M i n .
M a x .
90
1 5 0
2 00
2 5 0
300
4 00
35 0
4 5 0
4 5 0
600
C O
s a
u a me s t e c u
2
a me s t e c u
a me s t e c u
a me s t e c u
n t :
D e b i t
b a r
m
/ h
3
4 . 0
1 5
4 . 0
1 5
4 . 0
1 5
5 . 5
4 0
5 . 5
4 0
0. 6-1 . 2 mm
40-210 A
1 4 -2 3 V
r i A r / C O
s a
u A r / C O
/ O
2
2
2
0. 8 -1 mm
40-160 A
1 4 -2 0 V
r i A r / O
s a
u A r / C O
( 1 -2 % )
2
2
0. 8 -1 . 6 mm
75-160 A
16-22 V
A r 99. 9%
0. 8 -1 . 6 mm
180-450 A
2 4 -4 0 V
r i A r / C O
s a
u A r / C O
/ O
2
2
2
1 -1 . 6 mm
140-390 A
22-32 V
r i A r / O
s a
u A r / C O
( 1 -2 % )
2
2
0. 8 -1 . 6 mm
120-360A
24-30 V
A r 99. 9%
p o a t e
Publicité
