avanos MIC-KEY Mode D'emploi page 57

4. A se măsura lungimea stomei cu un dispozitiv de măsurare AVANOS*.
Plasarea tubului
1. A se selecta tubul corespunzător MIC-KEY* pentru alimentare jejunală şi
a se prepara conform instrucţiunilor de mai sus, din secţia pentru pentru
prepararea tubului.
2. A se ţine canula introducătoare şi suportul jejunal în timp ce se împinge
tubul pentru alimentare jejunală AVANOS* MIC-KEY* peste sârma de
ghidare, până în stomac.
3. A se referi la etapa 2 din secţia « Plasarea tubului », de mai sus şi a se
efectua procedura conform etapelor enumerate.
4. A se verifica plasarea corespunzătoare a tubului, conform sectiei de plasare a
tubului, de mai sus.
Asamblarea setului prelungitor pentru alimentare
jejunală
1. A se deschide capacul orificiului Jejunal (Fig 1-B) situat în vârful tubului
pentru alimentare jejunală MIC-KEY*.
2. A se introduce setul prelungitor pentru hrănire continuă MIC-KEY* cu
conectori ENFit®, aliniind linia neagră de pe conectorul SECUR-LOK* (Fig
3-A) cu linia neagră de pe orificiul Jejunal MIC-KEY* (Fig 1-B).
3. A se bloca în loc, apasând şi rotind conectorul SECUR-LOK* (Fig 3-A) ÎN
SENSUL ACELOR DE CEASORNIC, până când se simte o rezistenţă uşoară
(aproximativ 1/4 de rotaţie).
Atentie: A NU SE roti conectorul peste punctual de oprire.
4. Pentru a scoate setul prelungitor, a se roti ÎN SENSUL INVERS ACELOR DE
CEASORNIC, până când linia neagră de pe conectorul SECUR-LOK* (Fig 3-A)
este aliniată la linia neagră de pe orificiul Jejunal MIC-KEY* (Fig 1-B).
5. A se scoate setul şi a se acoperi orificiul cu capacul ataşat.
Atentie: A nu se conecta niciodata orificiul jejunal la orificiul de
aspirare. A nu se masura reziduurile din orificiul jejunal.
Administrarea medicaţiei
A se folosi medicaţie lichidă, pe cât posibil, şi a se consulta farmacistul pentru a
determina dacă este prudent a se strivi medicamentul solid şi a-l amesteca cu
apă. Dacă este prudent, a se strivi medicamentul într-o pudră fină şi a se dizolva
în apă, înainte de a-l administra prin tubul de alimentare. A nu se strivi niciodată
un medicament intestinal căptuşit, sau a nu se amesteca medicamentul cu
alimentaţia lichidă.
Folosind o seringă pentru hrănire intestinală, a se iriga tubul cu cantitatea de
apă prescrisă.
Îndrumări pentru menţinerea funcţionalităţii
Cea mai bună metodă pentru a evita blocarea şi a menţine funcţionalitatea
tubului este de a-l iriga în mod corespunzător. Iată câteva îndrumări pentru a
evita blocarea şi a menţine funcţionalitatea tubului.
• A se iriga tubul de alimentare cu apă, la fiecare 4–6 ore, în timpul
alimentarii continue, după fiecare folosinţă, înainte şi după fiecare
alimentare întreruptă, sau, cel puţin la fiecare 8 ore, dacă tubul nu este
folosit.
• A se iriga tubul de alimentare înainte şi după administrarea medicaţiei şi
între medicaţii. Aceasta va ajuta la prevenirea blocării tubului, cauzată de
interacţiunea medicaţiei cu alimentaţia lichidă.
• A se folosi medicaţie lichidă, pe cât posibil şi a se consulta farmacistul
pentru a determina dacă este prudent a se strivi medicamentele solide şi
a le amesteca cu apă. Dacă este prudent, a se strivi medicamentul într-o
pudră fină şi a se dizolva în apă, înainte de a-l administra prin tubul de
alimentare. A nu se strivi niciodată un medicament intestinal căptuşit sau a
nu se amesteca medicamentul cu alimentaţia lichidă.
• Pentru irigarea tuburilor de alimentare, a se evita folosirea soluţiilor de
irigare acide, cum ar fi sucul de coacăze şi băuturile gazoase, deoarece
combinaţia dintre proprietatea acidă şi proteinele din alimentaţia lichidă pot
contribui la blocarea tubului.
Recomandări generale pentru irigare
Atentie: A se folosi o seringă pentru hrănire intestinală, între 30 şi 60
cc. A nu se folosi seringi mai mici deoarece acestea ar putea creşte presiunea
asupra tubului iar tuburile mici s-ar putea rupe.
• A se folosi apă de la robinet, la temperatura camerei, pentru irigarea
tubului. Se poate folosi apă sterilă atunci când calitatea apei de la robinet
nu este corespunzătoare. Cantitatea de apă depinde de necesităţile
pacientului, de condiţia clinică şi de genul tubului, dar volumul mediu de
apă variază între 10 şi 50 ml pentru adulti şi între 3 şi 10 ml pentru sugari.
Starea hidratării influenţează, de asemenea, volumul folosit pentru irigarea
tuburilor de alimentare. De multe ori, crescând volumul irigării, se poate
evita necesitatea unei cantităţi suplimentare de lichid intravenos. Cu
toate acestea, persoanele cu insuficienţă renală şi cu restricţii la lichide ar
trebui să primească volumul minim de irigare, necesar pentru a menţine
funcţionalitatea.
• A nu se folosi forţă excesivă pentru a iriga tubul. Aceasta ar putea perfora
tubul şi ar putea vătăma tractul gastrointestinal.
• A se nota în fişa pacientului timpul şi cantitatea de apă folosită. Aceasta va
permite tuturor îngrijitorilor să monitorizeze cu mai multă precizie nevoile
pacienţilor.
Diametru
Listă pentru îngrijirea şi întreţinerea zilnică
Controlarea pacientului
A se controla pacientul pentru orice semn de durere, presiune sau jenă.
Controlarea locului stomei
A se controla pacientul pentru orice semn de infecţie, cum ar fi roşeaţă,
iritaţie, edem, inflamare, durere, febră, erupţie, scurgere purulentă sau
gastrointestinală.
A se controla pacientul pentru orice semn de presiune, necroză, crăpare a
pielii sau ţesut hiperglanular
Curăţarea locului stomei
A se folosi apă caldă şi săpun lichid.
A se folosi o mişcare circulară, dinspre tub în afară.
A se curăţa cusăturile, suporturile externe şi alte dispozitive stabilizante,
folosind un aplicator cu vârf de vată.
A se clăti şi a se usca bine
Verificarea tubului
A se asigura că nu este nimic în neregulă cu tubul, ca de exemplu,
deteriorare, blocaj sau decolorare anormală.
Curăţarea tubului de alimentare
A se folosi apă caldă şi săpun lichid, având grijă a nu se trage sau a nu se
manevra tubul în mod excesiv.
A se clăti şi a se usca bine
Curăţarea orificiilor jejunale şi
gastrice ale tubului şi ale balonului
A se folosi un aplicator cu vârf de vată sau flanel pentru a îndepărta toate
reziduurile de alimentaţie lichidă şi medicaţie.
A nu se roti suportul extern
Aceasta va cauza încurcarea tubului şi, eventual, pierderea poziţiei.
Verificarea poziţiei suportului extern
A se asigura că suportul extern este la 2–3mm deasupra pielii.
Irigarea tubului de alimentare
Irigaţi tubul de alimentare cu apă folosind o seringă pentru hrănire
intestinală, la fiecare 4-6 ore în cursul hrănirii continue, ori de câte ori
alimentarea este întreruptă sau cel puţin la fiecare 8 ore dacă tubul nu este
folosit. Irigaţi tubul de alimentare după verificarea reziduurilor gastrice.
Irigaţi tubul de alimentare înainte şi după administrarea medicaţiei. Pentru
irigarea tuburilor de hrănire, evitaţi folosirea soluţiilor de irigare acide cum
ar fi sucul de coacăze şi băuturile carbogazoase.
Întreţinerea balonului
A se verifica volumul apei din balon o dată pe săptămână.
• A se introduce o seringă Luer în orificiul de umflare a balonului şi a se
scoate aerul, ţinând tubul în loc. A se compara volumul de apă din seringă
cu cantitatea recomandată sau cu cantitatea prescrisă iniţial şi înregistrată
în fişa pacientului. Dacă balonul nu are cantitatea de apă recomandată
sau prescrisă, a se reumple balonul cu apa scoasă iniţial, pentru a se aduce
volumul balonului la cantitatea de apă recomandată sau prescrisă. Este
posibil ca, pe măsură ce dezumflaţi balonul, anumite substanţe gastrice
să se scurgă pe lângă tub. A se înregistra volumul lichidului, cantitatea de
volum de înlocuit (dacă este cazul), data şi ora.
• A se aştepta 10–20 de minute şi a se repeta procedura. Balonul se va scurge
dacă a pierdut lichid, şi tubul va trebui înlocuit. Un balon dezumflat sau rupt
poate provoca deplasarea din loc sau ieşirea tubului. Dacă balonul este rupt,
va trebui înlocuit. A se fixa tubul în loc, folosind bandă adezivă, apoi a se
urma protocolul instituţiei şi/sau a se chema medicul pentru instrucţiuni.
NOTA: A se reumple balonul folosind apă sterilă sau distilată, nu aer sau apă
cu sare. Apa cu sare poate cristaliza şi bloca valva sau lumenul balonului
şi se pot produce scurgeri de aer care pot duce la dezumflarea balonului.
A se folosi cantitatea de apă recomandată, întrucât umflarea exagerată
poate obstrucţiona lumenul sau reduce longevitatea balonului, iar umflarea
insuficientă nu va asigura tubul în mod corespunzător.
Ocluzionarea tubului
Ocluzionarea tubului este cauzată, în general, de:
• Tehnică greşită de irigare
• Neirigare după măsurarea reziduurilor gastrice
• Administrare necorespunzatoare a medicaţiei
• Fragmente de pilule
• Medicaţie vâscoasă
• Alimentaţie lichidă, concentrată sau îmbogăţită care este, de obicei, de
consistenţă mai groasă şi care poate obstrucţiona tuburile mai uşor
• Contaminarea alimentaţiei lichide care poate duce la coagulare
• Refluxul conţinutului gastric sau intestinal în sus pe tub
Lungime Nu este produs din latex din cauciuc natural
Desfundarea tubului
1. A se asigura că tubul de alimentare nu este înnodat sau închis.
2. Dacă blocajul este vizibil la suprafaţa pielii, a se masa uşor tubul între
degete, pentru a disipa obstrucţia.
3. Apoi, a se plasa o seringă pentru hrănire intestinală, plină cu apă caldă, în
setul prelungitor adecvat, prevăzut cu conectori ENFit®, şi a se retrage uşor.
După aceea, a se apăsa pistonul, pentru a disipa obstrucţia.
4. Dacă obstrucţia persistă, a se repeta etapa #3. Aspirarea uşoară, alternând
cu presiunea seringii, va disipa majoritatea obstrucţiilor.
5. Dacă aceasta nu dă rezultate, a se consulta medicul şi a se încerca o soluţie
de enzime pancreatice şi bicarbonat de sodiu (o tabletă de Viokase sau
o linguriţă de pudră de Viokase amestecată cu o tabletă necăptuşită de
bicarbonat de sodiu, sau 1/8 de linguriţă de praf de copt dizolvat în 5ml
de apă caldă) instilată printr-o seringă cu vârf de cateter. A nu se folosi suc
de coacăze, băuturi gazoase, soluţie de frăgezit carnea sau chimotripsină,
întrucât acestea pot cauza ocluzii sau pot provoca reacţii adverse la unii
pacienţi. Băuturile gazoase (nu cola) şi apa gazoasă/seltzer pot da rezultate
în înlăturarea ocluziilor. În cazul în care ocluzia persistă şi nu se poate disipa,
a se înlocui tubul.
Longevitatea balonului
Nu se poate prezice cu exactitate longevitatea balonului. Baloanele de silicon
durează, în general, între 1–8 luni, dar longevitatea balonului variază în funcţie
de mai mulţi factori. Aceşti factori pot include medicaţia, volumul de apă folosit
pentru umflarea balonului, pH gastric şi întreţinerea tubului
Informații de siguranță pentru RMN
Testele non-clinice au demonstrat că sistemul de tuburi de alimentație enterală
cu profil scurt (MIC-KEY*) are o compatibilitate RM condiționată. Un pacient cu
acest dispozitiv poate fi scanat în siguranţă într-un sistem RMN care îndeplineşte
următoarele condiţii:
• Câmp magnetic static de 1,5 Tesla sau 3 Tesla;
• Câmp cu gradient spațial de maxim 1,960 G/cm (19,6 T/m) sau mai puțin.
• Sistemul RM maxim raportat, rata specifică de absorbție medie a corpului
(SAR) <2 W/kg (mod normal de funcționare).
Încălzirea asociată RMN-ului: În condiţiile de scanare menţionate mai sus,
se estimează că sistemul de tuburi cu profil scurt (MIC-KEY*) produce o creştere
maximă a temperaturii de
1,3 °C după 15 minute de scanare continuă.
Informații despre artefacte:
În testarea non-clinică, artefactul imaginii provocat de dispozitiv, aşa cum este
văzută la o secvenţă de impulsuri cu ecou de gradient și un sistem RM de 3 Tesla,
se extinde la mai puțin de 45 mm de sistemul de tuburi de alimentaţie enterală
(MIC-KEY*).
Avertisment: Numai pentru alimentare şi / sau medicaţie
intestinală.
Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să sunaţi la 1-844-4AVANOS (1-844-
428-2667) în Statele Unite sau vizitaţi situl www.avanos.com.
Cărţi educaţionale: La cerere, puteţi obţine "Ghidul îngrijirii adecvate" ("A guide
to Proper Care") şi "Ghidul pentru rezovolarea problemelor ivite în cazul stomei
şi al tubului pentru hrănire intestinală". A se contacta reprezentantul local sau
serviciul de servire a clienţilor.
Acest produs nu conţine DEHP ca plastifiant. Sensibil RMN
57