Publicité
Les langues disponibles
Les langues disponibles
ATENŢIE! Nerespectarea regulilor mai sus menţionate poate duce
la nefuncţionarea sistemului de siguranţă prevăzut de fabricant (clasa I) cu
riscuri grave pentru persoane (de ex. electrocutare) sau pentru obiecte (de ex.
incendiu).
5.4 CONECTĂRILE CIRCUITULUI DE SUDURĂ
ATENŢIE! ÎNAINTE DE EFECTUAREA CONECTĂRILOR DE MAI JOS,
ASIGURAŢI-VĂ CĂ APARATUL DE SUDURĂ ESTE OPRIT ŞI DECONECTAT DE
LA REŢEAUA DE ALIMENTARE.
Tabelul (TAB. 1) indică valorile recomandate pentru cablurile de sudură (în mm
baza curentului maxim transmis de aparatul de sudură.
5.4.1 Sudura TIG
Conectarea pistoletului de sudură
- introduceţi cablul de alimentare cu curent în clema rapidă corespunzătoare (-) / ~.
Conectaţi conectorul cu 3 poli (buton pistolet de sudură) la priza corespunzătoare .
Conectaţi tubul de gaz al pistoletului de sudură la racordul corespunzător.
Conectarea cablului de masă al curentului de sudare
- Se conectează la piesa de sudat sau la bancul metalic pe care este sprijinit, cât mai
aproape posibil de joncţiunea de sudat.
Acest cablu se conectează la clema cu simbolul (+) (~ pentru aparate TIG care
prevăd sudura în CA).
Conectarea la butelia cu gaz (daca se utilizează).
- Strângeţi reductorul de presiune de la ventilul buteliei cu gaz intercalând reductorul
de presiune corespunzător furnizat ca accesoriu, atunci când se foloseşte gaz
Argon.
- Conectaţi tubul de intrare al gazului la reductor şi strângeţi inelul din dotare.
- Slăbiţi piuliţa de reglare a reductorului de presiune înainte de a deschide ventilul
buteliei.
- Deschideţi butelia şi reglaţi cantitatea de gaz (l/min) în funcţie de datele orientative
de folosire, după cum este indicat în tabel (TAB. 4); eventualele reglări de flux
ale gazului pot fi efectuate în timpul sudurii prin acţionarea piuliţei reductorului de
presiune. Verificaţi etanşeitatea tuburilor şi a racordurilor.
ATENŢIE! Închideţi întotdeauna supapa buteliei cu gaz la terminarea lucrului.
5.4.2 Sudarea MMA
Majoritatea electrozilor înveliţi se conectează la polul pozitiv (+) al generatorului;
electrozii care conţin un înveliş cu caracter acid se conectează numai la polul negativ
(-).
Conectare cablu de sudură - cleşte portelectrod
Cablul este dotat la capăt cu o clemă specială care serveşte la apucarea părţii
neacoperite a electrodului.
Acest cablu se conectează la clema cu simbolul (+) .
Conectarea cablului de masă al curentului de sudare
Se conectează la piesa de sudat sau la bancul metalic pe care este sprijinit, cât mai
aproape posibil de joncţiunea de sudat.
Acest cablu se conectează la clema cu simbolul (-).
Recomandări:
- Rotiţi la maxim conectorii cablurilor de sudură în prizele rapide (dacă sunt prezente),
pentru a garanta un contact electric perfect; în caz contrar se poate produce o
supraîncălzire a conectorilor respectivi rezultând în deteriorarea rapidă a acestora
şi pierderea eficacităţii lor.
- Folosiţi cele mai scurte cabluri de sudură posibile.
- Evitaţi folosirea structurilor metalice care nu fac parte din piesa în lucru în locul
cablului de masă al curentului de sudare; acest lucru poate fi periculos pentru
măsurile de siguranţă şi poate avea rezultate nesatisfăcătoare pentru sudură.
6. SUDAREA: DESCRIEREA PROCEDEULUI
6.1 SUDURA TIG
Sudura TIG este un procedeu de sudură care foloseşte căldura produsă de arcul
electric care este aprins şi menţinut între un electrod nefuzibil (de Tungsten) şi piesa
de sudat. Electrodul de Tungsten este susţinut de un pistolet de sudură corespunzător
în măsură să transmită curentul de sudare şi să protejeze electrodul şi baia de sudare
de oxidarea atmosferică prin intermediul unui flux de gaz inert (de obicei Argon: Ar
99.5%) care se scurge prin ajutajul ceramic. (FIG. G).
Este indispensabil ca pentru o bună sudură, să se folosească diametrul exact de
electrod cu tipul de curent corespunzător, precum este prezentat în tabel (TAB. 3).
Protuberanţa normală a electrodului din ajutaj ceramic este de 2-3 mm şi poate atinge
8 mm pentru sudările în unghi.
Sudura se efectuează prin fuziunea celor două margini ale joncţiunii. Pentru grosimi
subţiri preparate în acest scop (de până la 1 mm circa) nu este necesară folosirea
materialului de adaos (FIG. H).
Pentru grosimi mai mari, este necesară folosirea de bare din aceeaşi compoziţie cu
materialul de bază şi cu un diametru corespunzător, şi o pregătire adecvată a marginilor
de sudat (FIG. I). Pentru o mai bună reuşită a sudurii este necesar ca piesele de sudat
să fie foarte bine curăţate, fără urme de oxizi, uleiuri, grăsimi, solvenţi, etc.
6.1.1 Aprindere HF şi LIFT
Aprindere HF:
Aprinderea arcului electric are loc fără un contact între electrodul de Tungsten şi piesa
de sudat, ci printr-o scânteie generată de un dispozitiv de înaltă frecvenţă.
Această modalitate de aprindere nu implică nici angajarea electrodului de Tungsten
în baia de sudură, nici uzura electrodului şi permite o pornire uşoară în toate poziţiile
de sudură.
Procedeu:
Apăsaţi pe butonul pistoletului de sudură, apropiind vârful electrodului de piesa de
sudat (2-3 mm); aşteptaţi aprinderea arcului prin impulsurile HF, şi, cu arcul aprins,
formaţi baia de sudare pe piesă, continuând apoi pe lungimea joncţiunii.
În cazul în care apar dificultăţi la aprinderea arcului, chiar dacă se constată prezenţa
gazului şi sunt vizibile descărcările HF, nu insistaţi prea mult să supuneţi electrodul
la acţiunea impulsurilor HF, ci verificaţi integritatea de la suprafaţă şi conformaţia
vârfului, eventual reascuţindu-l la polizor. La terminarea ciclului de sudură, curentul se
stinge prin setarea rampei de reducere a curentului.
Aprindere LIFT:
Aprinderea arcului electric are loc prin îndepărtarea electrodului de Tungsten de piesa
de sudat. Această modalitate de aprindere provoacă mai puţine dereglări electro-
iradiante şi reduce la minimum angajarea electrodului de Tungsten, şi deci uzura
acestuia.
Procedeu:
Situaţi vârful electrodului pe piesă, apăsând uşor. Apăsaţi complet butonul pistoletului
de sudură şi ridicaţi electrodul la 2-3 mm cu câteva secunde de întârziere, obţinând
astfel aprinderea arcului. Aparatul de sudură degajă iniţial un curent I
secunde se va transmite curentul de sudură setat. La terminarea ciclului de sudură,
curentul se stinge prin setarea rampei de reducere a curentului.
6.1.2 Sudura TIG CC
Sudura TIG CC este prevăzută pentru toate tipurile de oţel carbon slab aliate şi înalt
aliate şi pentru metalele grele, cupru, nichel, titan şi aliajele acestora.
Pentru sudura în TIG CC cu electrodul la polul (-) se foloseşte de obicei electrodul
cu 2% Toriu (bandă colorată roşie) sau electrodul cu 2% Ceriu (bandă colorată gri).
Este necesar să se ascută axial vârful electrodului de Tungsten la polizor, aşa cum
este prezentat în FIG. L, având grijă ca vârful să fie perfect concentric pentru a evita
devieri ale arcului în timpul sudurii. Este necesară efectuarea ascuţirii electrodului în
sensul lungimii acestuia. Această operaţie se va repeta periodic în funcţie de folosirea
şi uzura electrodului, sau când acesta a fost contaminat sau oxidat în mod accidental,
sau folosit în mod incorect. În modul TIG CC este posibilă funcţionarea cu 2 timpi (2T)
şi cu 4 timpi (4T).
) în
6.1.3 Sudura TIG CA
2
Acest tip de sudură permite sudura pe metale precum aluminiu şi magneziu care
formează pe suprafeţele lor un strat de oxid protector şi izolant. Inversând polaritatea
curentului de sudură este posibilă „ruperea" stratului superficial de oxid printr-
un mecanism denumit „sablare ionică". Tensiunea este alternativ pozitivă (EP) şi
negativă (EN) pe electrodul de Tungsten. În timpul timpului EP oxidul este înlăturat de
pe suprafaţă („curăţare" sau „decapare") permiţând formarea băii. În timpul timpului
EN se înregistrează un aport termic maxim asupra piesei, ceea ce permite sudura.
Posibilitatea varierii parametrului balance în CA permite reducerea timpului curentului
EP la minim, permiţând o sudură mai rapidă.
Valorile superioare de balance permit o sudură mai rapidă, o penetrare mai bună, un
arc de sudură mai concentrat, o baie de sudură mai restrânsă şi o încălzire mai limitată
a electrodului. Valorile inferioare permit o curăţare mai bună a piesei. Folosirea unei
valori prea scăzute de balance provoacă o lărgire a arcului şi a părţii dezoxidate, o
supraîncălzire a electrodului cu consecinţa formării unei sfere pe vârf şi deteriorarea
uşurinţei de aprindere şi direcţionării arcului. Folosirea unei valori excesive de balance
provoacă o baie de sudură „murdară" cu incluziuni întunecate.
Tabelul (TAB. 4) rezumă efectele de variaţie a parametrilor în sudura CA.
În modul TIG CA este posibilă funcţionarea cu 2 timpi (2T) şi cu 4 timpi (4T).
În plus sunt valabile instrucţiunile referitoare la procedeul de sudură.
În tabelul (TAB. 3) sunt prezentate datele orientative pentru sudura pe aluminiu; tipul
de electrod mai potrivit este electrodul de Tungsten pur (fâşie de culoare verde).
6.1.4 Procedeu
- Reglaţi curentul de sudură la valoarea dorită cu ajutorul manetei; adaptaţi-l,
eventual, în timpul sudurii la aportul termic necesar real.
- Apăsaţi butonul pistoletului, verificând fluxul corect de gaz de la pistolet; reglaţi,
dacă trebuie, timpul de pre-gaz şi de post-gaz; aceşti timpi trebuie să fie reglaţi în
funcţie de condiţiile operative, îndeosebi întârzierea post-gaz trebuie să fie de aşa
natură încât să permită, la sfârşitul sudurii, răcirea electrodului şi a băii fără a intra
în contact cu atmosfera (oxidări şi contaminări).
Mod TIG cu secvenţa 2T:
- Apăsând până la capăt butonul pistoletului (P.T.) amorsează arcul cu un curent I
În continuare, curentul creşte potrivit funcţiei RAMPĂ INIŢIALĂ până la valoarea
curentului de sudură.
- Pentru a întrerupe sudura, eliberaţi butonul pistoletului, determinând anularea
treptată a curentului (dacă este cuplată funcţia RAMPA FINALĂ) sau stingerea
imediată a arcului cu post-gazul următor.
Mod TIG cu secvenţa 4T:
- La prima apăsare a butonului se amorsează arcul cu un curent I
butonului, curentul creşte potrivit funcţiei RAMPA INIŢIALĂ până la valoarea
curentului de sudură; aceasta valoare se menţine şi după eliberarea butonului.
Când se apasă din nou butonul, curentul scade potrivit funcţiei RAMPA FINALĂ
până la I
. Acesta din urma se menţine până la eliberarea butonului care termina
END
ciclul de sudură, începând perioada de post gaz. În schimb, dacă în timpul funcţiei
RAMPA FINALĂ" se eliberează butonul, ciclul de sudură se termină imediat şi
începe perioada de post-gaz.
Mod TIG cu secvenţa 4T şi BI-LEVEL:
- La prima apăsare a butonului se amorsează arcul cu un curent I
butonului, curentul creşte potrivit funcţiei RAMPA INIŢIALĂ până la valoarea
curentului de sudură; aceasta valoare se menţine şi după eliberarea butonului. La
fiecare apăsare următoare a butonului (timpul dintre apăsare şi eliberare trebuie să
fie de scurtă durată), curentul va varia între valoarea setată în parametrul BI-LEVEL
I
şi valoarea curentului principal I
1
- Când ţineţi apăsat butonul timp îndelungat, curentul scade potrivit funcţiei RAMPA
FINALĂ până la I
termina ciclul de sudură, începând perioada de post gaz. În schimb, dacă în timpul
funcţiei RAMPA FINALĂ se eliberează butonul, ciclul de sudură se termină imediat
şi începe perioada de post-gaz (FIG. M).
Mod TIG SPOT:
- Sudura se face ţinând apăsat butonul pistoletului până la atingerea timpului
prestabilit (timp de spot).
6.2 SUDAREA MMA
- Este necesară respectarea indicaţiilor producătorului de pe ambalajul electrozilor
utilizaţi indicând polaritatea corectă a electrozilor precum şi curentul optim de
sudare (de obicei aceste indicaţii sunt prezente pe ambalajul electrozilor).
- Curentul de sudare se reglează în funcţie de diametrul electrodului utilizat şi de
tipul de sudură care se doreşte să se efectueze; în scop informativ, curentul utilizat
pentru diferitele tipuri de diametru de electrozi este:
Ø Electrod (mm)
- De reţinut este faptul că pentru electrozi de acelaşi diametru se vor utiliza valori de
curent ridicate pentru suduri pe orizontală, în timp ce pentru suduri pe verticală sau
deasupra capului se vor utiliza valori de curent mai scăzute.
- Caracteristicile mecanice ale joncţiunii sudate sunt determinate pe lângă intensitatea
curentului ales şi de alţi parametri de sudare precum lungimea arcului, viteza şi
poziţia în timpul executării, diametrul şi calitatea electrozilor (pentru o conservare
corectă a electrozilor feriţi-i de sursele de umiditate prin intermediul ambalajelor sau
; după câteva
recipientelor corespunzătoare).
LIFT
- Caracteristicile sudurii depind şi de valoarea ARC-FORCE (comportament dinamic)
a aparatului de sudură. Acest parametru este reglabil de la panou, sau este reglabil
prin comanda de la distanţă cu 2 potenţiometri.
- 58 -
.
2
. Acesta din urma se menţine până la eliberarea butonului care
END
Curentul de sudare (A)
Min.
1.6
25
2
40
2.5
60
3.2
80
4
120
5
150
6
200
.
START
. La eliberarea
START
. La eliberarea
START
Max.
50
80
110
160
200
280
350
Publicité
Chapitres
Dépannage
